„Adevărul este că pentru oamenii epocii victoriene personajele lui Hardy puteau să pară adevărați monștri. În realitate existenta lor este de cele mai multe ori banală. Sunt oameni oarecare cu defecte obisnuite: pot fi bețivi egoiști violenți pot fi ingrati cu cei care îi iubesc sau dimpotrivă să le atribuie însușiri nemaiîntâlnite celor de care sunt îndrăgostiți. Dragostea lor e însă nimicitoare: ea îi mistuie deopotrivă pe cel care o nutrește și pe obiectul dragostei lui încheindu-se totdeauna cu moarte sau ne bunie. Nici cei care o refuza nu se pot salva. Un vânt blestemat sufla peste oamenii cărților lui Thomas Hardy: toți devin victime ale patimii și căutându-și izbăvirea se pierd în întinderile landei Egdon. Poate însă că marea lor infirmitate e lipsa marilor visuri. Singura excepție în această privință e Tess.“ Dan Grigorescu
