Ușa

Magda Szabó a primit Premiul Kossuth în Ungaria și Prix Femina Étranger în Franța pentru romanul „Ușa”. După ce se mută într-un apartament spațios împreună cu soțul ei, tânăra scriitoare Magda angajează o menajeră. Treptat, descoperă că provine din aceeași regiune cu Emerenc și că au unele lucruri în comun. Menajera are o forță neobișnuită și exercită o puternică fascinație asupra celorlalți: pe lângă faptul că se ocupă de treburile casnice în gospodăria Magdei, își asumă și responsabilitatea de a curăța zăpada pentru alte 11 clădiri de pe stradă, animalele gravitează în jurul ei, iar vecinii o admiră și se bazează pe ea. Însă, indiferent de context, Emerenc își păstrează rezervele față de ceilalți oameni și reușește să rămână un mister de nepătruns. Ea și Magda sunt cât se poate de diferite, dar reușesc să experimenteze un soi de apropiere care va sta la baza relației lor stranii și complicate întinse pe parcursul a 20 de ani. În primii 5 ani, ar fi fost nevoie de instrumente de precizie pentru a măsura gradul scăzut de comunicare dintre ele, reglat întotdeauna de ritmul și disponibilitatea lui Emerenc. Încet, încet, ca într-un puzzle, fiecare întredeschide ușa spre viața ei, iar frânturile de trecut și întâmplările prezentului declanșează un joc dramatic al apropierilor și al depărtărilor. Neobișnuita lor prietenie, plină de tandrețe, dar și de neînțelegeri, culminează cu o tragedie. Romanul „Ușa” a fost ecranizat în 2012 în regia lui István Szabó, cu Helen Mirren în rolul lui Emerenc. „Niciun rezumat nu va reuși să surprindă scriitura inteligentă și complexitatea morală a acestui roman. Este o carte neobișnuită, originală și intensă.“ – Scotsman „Ușa este un roman extraordinar. Inteligent, emoționant, înspăimântător, merită să se bucure de un mare succes.“ – Tibor Fischer „Relația dintre cele două femei evoluează pe scena unei singure străzi din Budapesta mijlocului de secol 20, dar este atât de grăitoare în contextul larg al umanității aflate în căutarea iubirii depline și necondiționate, pe care în atât de multe cazuri nu este capabilă să o atingă.” – New York Times